Relele tratamente aplicate minorului

10 May 2013


Părinţii şi celelalte pesoane care se ocupă de creşterea şi educarea unui copil, sunt obligate să ţină cont întotdeauna de interesele acestuia şi să facă tot posibilul să îi ofere atât căldura şi dragostea părintească de care are nevoie, cât şi o educaţie care să îi permită în viitor integrarea în societate.




Există însă numeroase situaţii în care copiii sunt supuşi abuzurilor de către cei care ar trebui în mod normal să îi ocrotească, aceştia recurgând la violenţă, fie în încercarea de a-i educa, ori de a-i pedepsi pentru anumite fapte, fie pur şi simplu datorită obişnuinţei unui comportament violent.

Dreptul minorilor la integritate fizică şi psihică este garantat prin lege. Astfel, Legea nr.272/2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului, prevede în articolul 28, următoarele: copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.

Măsurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se află în legătură cu dezvoltarea fizică, psihică sau care afectează starea emoţională a copilului.

De asemenea, art.90 din această Lege prevede că sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie cât şi în orice instituţie care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor.

De asemenea, articolul 306 din Codul penal prevede că punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de către orice persoană căreia minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Mai mult, în cazul în care părinţii sau persoana căreia i-a fost încredinţat minorul spre creştere şi educare, abuzează de autoritatea pe care o au asupra acestuia şi contrar intereselor minorului comit acte de violenţă sau lipsire de libertate împotriva acestuia, cu intenţia de a-i produce suferinţe, vătămări fizice sau morale, ei vor răspunde, după caz pentru infracţiunile de loviri şi alte violenţe, vătămare corporală, vătămare corporală gravă sau lipsire de libertate în mod nelegal şi în acelaşi timp pentru infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului.

Tot Legea nr.272/2004 stabileşte dreptul copilului de a depune chiar şi singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale. Acesta va fi informat asupra drepturilor sale precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora.




În cazul în care alte persoane constată existenţa unor abuzuri faţă de minori, acestea au posibilitatea de a se adresa cu un denunţ organului de urmărire penală (poliţie sau parchet) şi să nu rămână indiferente faţă de suferinţele la care sunt supuşi minorii.

Considerăm că este obligatorie cunoaşterea şi respectarea drepturilor minorilor, conştientizarea gravităţii consecinţelor faptelor descrise mai sus, atât din punctul de vedere al situaţiilor traumatizante pentru copil, cât şi din punctul de vedere al pedepsirii penale a acestor fapte.

Autor:

E-mail:
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.