Legea privind alimentaţia preşcolarilor şi scolarilor

08 Jan 2013


 

Legea privind alimentaţia preşcolarilor şi scolarilor

Legea nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar defineşte alimentele nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor ca fiind acele alimente care au un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compuşilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale.




În sensul acestei legi, termenul colectivităţi desemnează toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare, inclusiv centrele de vacanţă, unităţi ce asigură servicii similare, creşele şi unităţile destinate găzduirii elevilor după terminarea programului şcolar.

Ministerul Sănătăţii Publice întocmeşte şi actualizează lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie. Inspectoratele şcolare judeţene preiau lista sus menţionată şi o comunică tuturor unităţilor de învăţământ, mai puţin creşelor, cărora li se comunică lista direct de către Ministerul Sănătăţii Publice.

În incinta unităţilor de învăţământ sunt interzise prepararea, comercializarea şi distribuirea oricăror alimente conţinute în această listă. Meniurile servite în cantinele sau locaţiile asimilate cu cantinele din colectivităţi sunt avizate de către personalul medical şi aprobate de către conducătorul unităţii.

Constatarea încălcărilor prezentei legi şi aplicarea sancţiunilor se fac de către Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.

Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1.563 din 12 septembrie 2008, a fost aprobată această Listă a alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, dar şi principiile care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.

Operatorii economici care distribuie şi/sau comercializează alimente în incinta unităţilor de învăţământ trebuie să facă dovada compoziţiei alimentelor prin etichetă, specificaţii de la producător sau buletine de analiză.




Ordinul nr. 1.563/2008 enumeră în Anexa nr.1, câteva exemple de categorii de alimente nerecomandate: bomboane, acadele, hamburgeri, pizza, patiserie, cartofi prăjiţi, maioneze, margarină,  brânză topită, mezeluri grase, chipsuri, covrigei, sticksuri, snacksuri sărate, seminţe, alune sărate, alimente vrac, sandvişuri neambalate.

Conducerile creşelor, unităţilor de învăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi de copii şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului.

În incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată.

Anexa nr.2 prevede principiile care stau la baza alimentaţiei sănătoase la copiii cu vârsta mai mare de 24 luni, dintre care amintim: diversitatea alimentară, aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr; consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate de tipul unt, untură, carne grasă şi de zahăr adăugat; Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite; Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant; Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite; Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor; Meniul va fi îmbogăţit cu vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe; Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.

Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli: Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat. Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit. Pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi. Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare. Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului.

O modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului. Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu manifestă interes.

Alimentaţia copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli: să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea şi lintea; să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legume, cereale integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi; gustarea să fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime; să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.

În Anexa nr.3 la acest Ordin, este prevazut Necesarul zilnic de calorii,
substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi.

În Anexa nr.4 este prevazut Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi. Se permite depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte, legume şi fructe.

La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântâna.

În Anexa nr.5 este prevăzută piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă. Piramida alimentară este alcătuită din grupe de alimente cu o repartiţie a cantităţii recomandate a fi consumate, sub denumirea de porţie nutritivă. O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment, exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca.

Aceste reglementări au rolul de a forma copiilor preşcolari şi şcolari o conduită alimentară sănătoasă şi de a asigura aportul necesar de substanţe nutritive pentru o bază sănătoasă în ceea ce priveşte creşterea. Astfel, aceste prevederi legale sunt mai mult decât binevenite. Ideal ar fi ca ele să fie completate de o legislaţie mult mai clară şi mai pretenţioasă privind educaţia fizică şi sportul.

Autor:

E-mail:
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.