Lectii de Viata: Toti copiii pot fi eroi

01 Aug 2012


 

 

Povestind cu o prietena care sta peste ocean de multi ani si care are copii de varsta scolara, am deschis subiectul sistemului de educatie.

Pentru mine, intrarea in clasa I se apropie cu pasi repezi – un orizont care ma sperie avand in vedere haosul din scoala romaneasca. Cu toate astea, din inertie am laudat nu atat ceea ce este, de fapt, azi sistemul de educatie romanesc, cat perceptia noastra idealizata despre el – ‘Macar o sa stie capitalele lumii.’ am spus, incercand sa evidentiez calitatile scolii romanesti de moda veche (ca de moda noua nu a reusit sa fie) in raport cu cele ale scolii americane.




Lectii de Viata: Toti copii pot fi eroi

Prietena mea amuzata mi-a raspuns: “Hai sa-ti spun de ce prefer oricand scoala proasta americanilor fata de scoala buna romaneasca. Un copil din Romania stie unde e capitala Letoniei – un copil american stie la 8 ani sa faca masaj cardiac si respiratie gura la gura. Un copil din Romania stie sa comenteze crima din Baltagul. Un copil american stie sa sune la 911 (numarul lor de urgenta) si sa cheme ambulanta, politia sau pompierii de la varsta de 4 ani. Un copil roman stie sa recite definita cutremurului ca fenomen geologic. Un copil american stie cum sa se adaposteasca daca se intampla un cutremur. Scoala asta copilaroasa a americanilor are niste lectii fantastic de utile pentru viata reala in timp ce scoala romaneasca sta pe margine si se uita.’

 

Nu am avut replica pentru ca stiam ca are dreptate – pare incredibil, dar deja ne-am obisnuit cu stiri despre mini-eroi americani care salveaza oameni cu cateva cunostiinte de baza despre cum trebuie sa reactionezi in diferite situatii de criza. Studiile arata ca, dupa un training de 30 de minute, chiar si copii de 9 ani pot aplica eficient masuri de prim ajutor. Bineinteles, forta cu care ei aplica masajul cardiac este mai mica decat cea a unui adult dar aceleasi studii arata ca, investind educatie si incredere in copii, ei isi pot pastra sangele rece si pot contribui rapid la salvarea unei vieti.

 

Setea lor de cunoastere este enorma, iar entuziasmul pentru a face lucruri ca oamenii mari ii poate transforma, cu ajutorul unui training adecvat, in salvatori competenti. Amica mea emigrata mi-a povestit cat de incantat a venit fiul ei de 5 ani de la trainingul pentru situatii de urgenta – se simtea important, puternic si responsabil – si cum a inceput sa ii explice surioarei sale de 3 ani despre cum se foloseste serviciul de urgenta 911 (112 in Romania). In concluzie, ambii ei copii, unul de 5 si unul de 3 ani, stiu acum sa ceara ajutor in cazul in care se gasesc intr-o situatie de urgenta in lipsa unui adult. Cati copii de varsta asta din Romania stiu sa faca asta? Ai mei sigur nu stiu.

 

Asa ca am inceput sa caut ce resurse exista in Romania pentru a invata copiii mici despre cum trebuie sa actioneze cand ei sau altcineva este in pericol. Am gasit cateva informatii utile: un mic ghid al serviciului 112, un proiect al Crucii Rosii Harghita si un ghid pentru evacuarea scolii in caz de incendiu…si cam atat. Ceea ce ma sperie mult mai tare decat mirosul de naftalina al sistemului de educatie romanesc este iresponsabilitatea sa – cum sa nu ai curricula obligatorie pentru ceva atat de important?




In final, nu pot sa nu impartasesc o amintire extraordinara pe care o am din scoala. Acum 20 de ani, candva prin clasa a 3-a, pe cand eram proaspat iesiti din comunism, scoala noastra a fost vizitata de cativa reprezentanti ai Cercetasilor americani care au organizat cateva activitati demonstrative pentru copiii romani ca sa le arate ce de lucruri bune si frumoase se pot face cand esti liber. Una dintre aceste activitati a fost un curs de prim ajutor pentru copii. Am participat cu entuziasm si am invatat cu spor masurile predate clar, simplu si eficient de cercetasii americani adolescenti. La ceva timp dupa aceea, in vacanta de vara, unii dintre colegii mei au plecat in tabara la munte cu cateva invatatoare. In timp ce se aflau acolo, sotul uneia dintre invatatoare si-a pierdut din senin cunostinta si s-a prabusit la pamant, cu fata congestionata si ochii dati peste cap. Adultii s-au panicat si s-au pierdut cu firea – moment in care un coleg de-al meu, elev de 9 ani a ingenuncheat langa barbatul prabusit, a ignorat tipetele invatatoarei sale ingrozite, si-a invins teama fata de situatia infricosatoare si a pozitionat corect corpul victimei pentru a o proteja de sufocare cu voma, i-a protejat limba cu o gutiera improvizata si a alergat apoi la cabana pentru a chema ambulanta, salvand viata omului, exact asa cum invatase intr-un curs demonstrativ de 30 de minute de la niste cercetasi americani de 14 ani care credeau ca sunt in capitala Romaniei, Budapesta.

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.