Esti o mama indeajuns de buna?

16 May 2012


 
“Esti o mama indeajuns de buna?”

Aceasta este intrebarea pe care o pune, in scopul clar al provocarii reactiei publicului, ultimul numar din revista TIME din SUA.

Efectul tare al intrebarii este dat, de fapt, de imaginea de pe coperta: o mama tanara, svelta si atragatoare intr-o pozitie relaxata care isi alapteaza increzatoare copilul, un flacaias blond si solid de 3 ani, urcat pe un scaunel, cu sanul in gura si cu privirea la obiectivul aparatului de fotografiat.




Imaginea, fara discutie, este provocatoare sa nu uitam ca scopul revistei TIMES este sa determine publicul sa scoata 10 $ din buzunar si sa cumpere revista pentru a-si satisface curiozitatea in legatura cu imaginile si titlurile incitante de pe coperta.

 

Esti o mama indeajuns de buna?

Coperta si subiectul au facut mai mult decat sa creasca vanzarile – au provocat o dezbatere incinsa despre alaptare, despre stilul de parenting bazat pe atasament, despre sexualitate, despre statutul femeii si despre impactul pe care acest  stil de parenting il are asupra statutului femeii.

 

Coperta a fost comentata si in Romania insa majoritatea comentariilor fie au fost foarte superficiale fie au constat a face bancuri nesarate pe seama imaginii. Foarte putini comentatori au avut curiozitatea sa citeasca macar textul integral de pe coperta sau chiar sa citeasca articolul din interior. Si mai putini au avut curiozitatea si disponibilitatea sa se informeze mai temeinic asupra contextului in care TIME Magazine a decis sa abordeze acest subiect si sa il ilustreze astfel.




Eu am facut-o si va pot spune ca dezbaterea mai larga in contextul careia aceasta coperta a aparut nu are de-a face cu alaptarea. Drept pentru care nu voi scrie despre alaptare.

 

De unde a pornit dezbaterea?

Dezbaterea a pornit de la cartea autorei feministe Badinter „The Conflict: How Modern Motherhood Undermines the Status of Women”/ Conflictul: Modul in care Maternitatea Moderna submineaza Statutul Femeilor, carte care a iscat ulterior si tema copertii TIME. Pe scurt, autoarea din Franta spune ca acest stil de a creste copii bazat pe relationarea cu copilul pe baza instinctelor materne biologice (si aici sunt incluse practicile precum alaptarea exclusiva si prelungita pana la intarcarea naturala a copilului, purtarea copilului, culcatul copilului in pat cu parintii pana cand cere singur patutul sau, etc.) distruge tot ceea ce femeile au castigat in ultimii 150 de ani prin lupta pentru emancipare: practic toate drepturile de care ne bucuram azi noi femeile din tari democratice si pe care, cu numai 150 de ani in urma, numai barbatii le aveau in timp ce viata femeilor era limitata la spatiul casnic si la rolul de mama. Badinter sustine ca acest stil de parenting modern, centrat pe satisfacerea nevoilor copilului prin atasamentul permanent, dedicat si neconditionat de mama, echivaleaza cu o noua inrobire a femeilor care asftel devin sclavele copiilor lor.

Femeia emancipata si optiunile sale

Fireste, teoria aceasta a infierbantat spiritele iar motivul pentru care s-a intamplat asa este faptul ca femeile care isi asuma acest stil de a-si creste copii sunt femei independente, puternice si care nu se simt in nici un caz asuprite de copiii lor. Ceea ce vine sa declare aceasta coperta este ca Dna Badinter a gresit – ca nu se poate pune in opozitie feminismul cu acest stil de parenting pentru un motiv simplu: acest stil de parenting este o manifestare glorioasa a feminismului insusi pentru ca acum, dupa 150 de ani de emancipare, noi femeile din tarile democratice, avem in sfarsit – cel putin in teorie – DREPTUL LA OPTIUNE. Putem sa ne informam si sa alegem in cunostinta de cauza daca sa fim femei de cariera, mame casnice si dedicate, mame part-time, femei de cariera part-time, femei de cariera si mame, celibatare, mame singure, mame care alaptam, mame care nu alaptam, mame care alaptam exclusiv sau nu, mame care alaptam in public liber sau acoperit, mame care alaptam prelungit sau nu, mame care ne purtam copiii in carut sau in sling, sau orice altceva credem ca ne reprezinta.

Aceasta e marea victorie a emanciparii femeii – acea mamica blonda este fericita cu optiunea ei de a fi casnica si a-si alapta flacaul pana dupa 3 ani. Alaptarea acesta prelungita nu este o povara pentru ea deoarece este convinsa si increzatoare ca a luat cea mai buna decizie pentru ea si copilul sau. Uitati-va la ea! are aerul de suficienta data de certitudinea ca ea (si nu altcineva) a ales corect pentru ea si copilul ei, suficienta pe care ar fi avut-o in aceeasi masura daca la varsta de 26 de ani ai sai, ca multe alte femei de varsta asta din jurul ei, ar fi ales sa fie studenta sau angajata.

Insa, vedeti, emanciparea femeilor nu este inca desavarsita – daca o femeie in lumea occidentala isi aloca tot timpul si puterea unui job i se spune ca este un ‚profesionist dedicat” – daca insa o femeie face uz de libertatea de a alege ce este mai bine pentru ea si opteaza pentru a deveni mama si a-si creste copiii in stilul ilustrat de TIME atunci este catalogata drept o „mama extrema”. Este evident nedrept. Mai mult, aceasta optiune neasteptata a femeilor care decid singure sa se reintoarca in spatiul casnic si la rolul de mama atasata nu a placut feministelor de esenta tare (ca autoarea Badinter), care au impresia ca emanciparea femei a constat exclusiv in eliberarea femeii de sub „tirania” spatiului casnic (in care este inclusa cum spuneam si maternitatea). Insa, de fapt, emanciparea femeii nu a constat in asta, ci in crearea contextului in care femeile sa se poata informa (si asta incepe cu a fi invate sa citeasca, a le fi permis sa citeasca si a le pune la dispozitie informatii corecte pe care sa le citeasca) pentru ca ele apoi sa aleaga liber ce este mai potrivit pentru ele.

Un element esential al emanciparii femeii pe langa faptul ca putem sa ne educam si sa facem alegerile pe care le consideram potrivite pentru noi este dreptul pe care il avem de a ne fi respectate optiunile pe care le facem, de a nu fi judecate pentru ca decidem sa fim carieriste in loc sa fim casnice, sa fim casnice in loc sa fim carieriste, sa fim acrobate incercand sa le facem pe amandoua sau sa fim mame adepte ale unui stil sau altul de parenting, etc. Oricare ar fi alegerea noastra in ceea ce priveste directia de viata, trebuie sa fim respectate si nu judecate pentru ea.  De aceea, mamica cea blonda de pe coperta revistei TIME ne priveste increzatoare si un pic sfidatoare: ne provoaca sa indraznim sa nu o respectam pentru alegerea pe care a facut-o ca femeie libera si emancipata ce este. Siguranta de sine vine din faptul ca s-a informat si a ales in cunostinta de cauza: a facut o decizie informata pe care si-a asumat-o. Asa ca indiferent care este alegerea voastra ca mama in tot ce inseamna cresterea responsabila a copilului, eu va respect (da, chiar si daca alegeti sa nu alaptati). Va doresc doar sa va informati atat cat sa puteti avea si voi siguranta de sine a mamicii de pe coperta TIME. Nu exista alegeri bune sau rele, exista doar alegerile informate pe care le facem noi pentru noi si alegerile dezinformate pe care le fac altii pentru noi. Iar daca te inscrii in prima categorie te asigur ESTI o mama indeajuns de buna.

Mai multe despre Parentingul bazat pe atasament aici:

Mai multe despre Feminism aici:

Despre cartea feministei Elisabeth Badinter aici:

Despre alaptare aici:

 

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.