Durerea în gât și infecția streptococică a faringelui

23 Oct 2012


 

Durerea în gât apare frecvent în copilărie, în special după ce interacțiunea cu alți copii devine o regulă (la creșă, grădiniță sau în parc). Este una dintre cauzele de îngrijorare a părinților: oare copilul are „streptococ” în gât? Cum trebuie tratat? Medicul de familie sau medicul pediatru examinează copilul, uneori face și un test al secreției din faringe și apoi va răspunde acestor întrebări. Tratamentul corect ajută copilul să se vindece și să nu răspândească boala altor copii.




Durerea în gât are multe cauze. Virusuri, bacterii, alergeni, substanțe iritante prezente în aerul inspirat de copil cum ar fi fumul de țigară, substanțe chimice sau poluante, prezența pe perioade lungi a secrețiilor în nas care cad în faringe sau ciupercile (cel mai frecvent Candida spp), toate pot cauza o senzație neplăcută în gât – de la înțepături sau usturime până la durere intensă. Infecțiile virale sunt cele mai frecvente și se manifestă prin strănut, tuse, iritație a ochilor și lăcrimare excesivă, secreții apoase în nas, dureri musculare, febră, de obicei mai mică de 38°C. Cel mai adesea durerea în gât trece în câteva zile, fără tratament, însă unele infecții, cum este cea cauzată de streptococi, necesită tratament antibiotic.

Copilul trebuie să fie consultat de către medicul de familie sau medicul pediatru dacă:

  • are vârsta mai mică de 3 luni
  • nu se poate alimenta sau respiră cu dificultate
  • nu poate înghiți saliva
  • sunt prezente semne ale deshidratării: copil somnolent, care se trezește cu dificultate, cu buze uscate și care nu urinează
  • vedeți depozite de puroi în gât, are febră înaltă sau erupție pe piele
  • durerea în gât durează de mai mult de 1 săptămână

De unde a luat copilul streptococul?

Infecția streptococică a faringelui și amigdalelor este cauzată bacterii numite „Streptococi grup A”. Aceste bacterii trăiesc în gâtul sau nasul unor persoane dintre care:

  • unii sunt bolnavi, au infecție determinată de aceste bacterii, ca de exemplu Faringită, Amigdalită, Rinită
  • alții sunt doar purtători ai acestora, bacteriile sunt prezente pe mucoasa faringiană sau nazală fără a produce infecție sau o altă reacție inflamatorie în organismul lor dar pot transmite bacteriile altor persoane cărora sa le producă boala, riscul de transmitere este mult mai mic decât în cazul persoanelor bolnave

Bacteriile trec de la o persoană la alta prin contact direct sau prin intermediul picăturilor de salivă răspândite în aer când aceștia tușesc sau strănută. Copilul care bea din același pahar sau mănâncă folosind aceleași tacâmuri cu un alt copil, în gâtul căruia există streptococi se poate îmbolnăvi.

Streptococul grup A poate produce infecții ale pielii, copilul se poate infecta dacă a atins pielea infectată a altui copil apoi, cu aceeași mână, mănâncă fără a spăla în prealabil pe mâini.





Prezența puroiului pe amigdale

Manifestările cele mai frecvente ale infecției faringiene streptococice:

  • durere în gât debutată brusc
  • durere intensă atunci când înghite
  • febră mai mare de 38,5°C
  • amigdale roșii, inflamate, mărite de volum, uneori acoperite cu zone de puroi
  • pete mici, roșii prezente în partea din spate a palatului moale și dur (cerul gurii)
  • durere de cap
  • grețuri sau vărsături
  • ganglioni măriți de volum în zona gâtului
  • dureri ale muschilor
  • unele bacterii din grupul streptococilor produc scarlatina: infecția din gât se asociază, după 1-2 zile dar posibil și mai târziu, de o erupție cutanată sub formă de pete mici,

    Pete roșii pe cerul gurii

    roșii care apar pe gât și torace și apoi se extind pe tot corpul, la început sunt fine dar apoi se simt la atingerea pielii la fel ca și nisipul 

    Cum știm că infecția este produsă de streptococ?

    Examinarea copilului este absolut necesară și aduce medicului informații privind cauza (virală sau bacteriană) infecției. Cu ocazia consultației medicul exclude mononucleoza infecțioasă, o boală contagioasă asemănătoare dar produsă de un virus și care nu necesită tratament antibiotic. Infecția streptococică faringiană este rară la copilul mai mic de 3 ani.

    Testul rapid pentru identificarea streptococilor

    Testul rapid pentru determinarea streptococului constă în recoltarea cu ajutorul unui tampon a secreției din gât și apoi determinarea antigenelor streptococice (ce fac parte din structura streptococilor), testul durează aproximativ 10-15 minute. Testul este mai util dacă în faringe există o concentrație suficient de mare de bacterii. Recoltarea probei este corectă dacă pacientul nu a mâncat sau băut nimic cu 3 ore anterior și nu și-a periat dinții.

    Administrarea antibioticelor anterior efectuării testului poate duce la un rezultat negativ deși copilul are infecție streptococică. În cazul unui test pozitiv, la un copil cu semne de infecție, se va începe tratamentul antibiotic.

    Testul rapid nu este atât de sensibil ca și cultura din secreția faringiană – dacă testul este negativ dar copilul are semne de infecție, se recoltează cu un alt tampon secreție faringiană din care se efectuează cultură. Rezultatul acesteia se obține după 24-48 de ore.

    Atât testul rapid cât și cultura din secreția faringiană trebuie interpretate de către medic în contextul manifestărilor copilului, deoarece ambele teste determină prezența streptococilor fără a face distincție între starea de purtător al streptococilor și infecția acută streptococică. Nu încercați să interpretați singuri rezultatele și, mai ales, să tratați cu antibiotice copilul fără recomandarea medicului!

    Dozarea titrului ASLO (anticorpi anti-streptolizină O) nu este utilă pentru diagnosticul faringitei streptococice deoarece valoarea ASLO crește la 3-8 săptămâni după infecția acută streptococică și poate rămâne la valori crescute timp de luni de zile. Se folosește doar în diagnosticul complicațiilor inflamatorii ale bolii streptococice – reumatism articular acut sau glomerulonefrită poststreptococică. Determinarea titrului ASLO și interpretarea rezultatului este făcută de către medic nu de către părinte!

     

    Antibioticele vor ajută copilul cu infecție streptococică să se vindece

    Antibioticele acționează împotriva bacteriilor dar nu și a virusurilor sau ciupercilor. Copilul cu infecție streptococică în gât va primi tratament antibiotic. Antibioticele ajută copilul să se vindece dar previn și răspândirea infecției la prietenii și membrii familiei lui. Au și rolul de a preveni complicațiile infecției streptococice faringiene – sinuzită, abces al amigdalelor, pneumonia dar și febra reumatică (numită și reumatism articular acut) aceasta fiind o reacție inflamatorie prezentă în organismul copilului care afectează inima, articulațiile, pielea, creierul. Antibioticele nu pot influența dezvoltarea unei alte complicații – glomerulonefrita poststreptococică, boală inflamatorie a rinichilor.

    După începerea tratamentului antibiotic copilul se va simți mai bine în 1-2 zile. Dacă după 48 de ore de la administrarea tratamentului copilul nu este mai bine va trebui să cereți ajutorul medicului de familie care va evalua răspunsul la antibiotic și prezența complicațiilor, posibil răspunzătoare de evoluția nefavorabilă. După începerea tratamentului antibiotic copilul nu va merge în colecțivități de copii – creșă, grădiniță, școală – timp de cel puțin 24 de ore.

    Tratamentul antibiotic trebuie urmat 10 zile chiar dacă între timp starea copilului s-a îmbunătățit vizibil, acest interval de timp este necesar pentru eradicarea bacteriei din faringe. Antibioticele folosite în mod obișnuit sunt penicilina sau amoxicilina, în cazul copiilor alergici la acestea se pot folosi cefalosporine, claritromicina, azitromicina, clindamicina.

    Antibioticele nu sunt utile dacă durerea în gât este produsă de infecții virale sau alți iritanți (ca, de exemplu, fumul de țigară sau țigaretă). Acestea trebuie administrate doar atunci când sunt indicate de către medic. De fiecare dată când copilului i se administrează antibiotice bacteriile care trăiesc în mod obișnuit în gât, nas, tubul digestiv sau pe pielea copilului devin rezistente la acestea. Rezistența la antibiotice înseamnă că bacteria își modifică proprietățile iar eficiența medicamentelor menite să trateze o boală se diminuează. Aceste bacterii supraviețuiesc antibioterapiei și apoi se răspândesc la membrii familiei, colegii de școală, etc. Tratamentul unor infecții comune produse de aceste bacterii devine mai dificil. Bacteriile devin rezistente la antibiotice și nu copilul!

    În cazul în care analizele efectuate din secreția faringiană identifică streptococi grup A dar copilul nu are nicio manifestare înseamnă că este purtător al streptococilor grup A. Starea de purtător nu necesită tratament deoarece copilul tolerează prezența bacteriilor, nu are complicații infecțioase sau inflamatorii determinate de streptococi; uneori medicul poate să ia decizia de administra antaibiotice pentru eradicarea bacteriilor pentru a evita răspândirea streptococilor la alți copii din colectivitate cărora aceste bacterii le pot produce boală.

    Medicul va prescrie și alte medicamente înafara antibioticului – Ibuprofen, Paracetamol, Novocalmin care scad febra și durerea și ajută copilul să se simtă mai bine.

     

    Prevenirea infecției streptococice

    Cea mai bună metodă de a evita infecția streptococică este spălarea corectă a mâinilor și evitarea folosirii în comun a tacâmurilor, în special a furculiței și a cănilor.

    Persoanele infectate deja cu streptococ trebuie să facă eforturi să nu răspândească boala celor din jur. Copiii vor fi învățați să:

    • își spele frecvent mâinile: să nu își atingă fața după ce a venit în contact cu obiecte contaminate iar, dacă mâinile le sunt contaminate, să se spele pe mâini înainte de a atinge obiectele din jur. Mâinile se spală cu apă și săpun, folosirea soluțiilor dezinfectante pe bază de alcool (cu concentrație de cel puțin 60%) sunt utile doar în cazul nu este disponibilă apa și săpunul.
    •  sa își acopere gura și nasul cu batista atunci când strănută sau tușesc, batistele folosite se aruncă în coșul de gunoi.
    • daca nu au la dispoziție o batistă de unică folosință, pot să își acopere fața cu partea de sus a mânecii, nu cu palmele, deoarece bacteriile de pe mâini vor contamina ulterior mediul copilului dacă acesta nu se spală imediat pe maini.Nu există niciun vaccin care să prevină infecția streptococică, singurele metode eficiente rămân respectarea regulilor de igienă.

       

Autor:

E-mail:
daniela.draghiciu@mamaresponsabila.ro
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.