Convenţia matrimonială sau contractul prenupţial

26 Jun 2013


Prezentă în legislaţia românească odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil (01 octombrie 2011) şi cunoscută în limbaj uzual sub denumirea de “contract prenupţial”, convenţia matrimonială, reprezinta modalitatea prin care soţii sau viitori soţi pot alege un alt regim matrimonial, decât cel al comunităţii legale. Regimul comunităţii legale este cel clasic stabilit de lege, care presupune că bunurile dobândite de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmaşie ale soţilor.

În esenţă, legea nouă prevede ca prin încheierea acestei convenţii matrimoniale, soţii pot alege:

1) Regimul separaţiei de bunuri presupune că fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv al bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum şi asupra acelora pe care le dobândeşte în nume propriu, după încheierea căsătoriei.




2) Regimul comunităţii convenţionale presupune că soţii au posibilitatea de a stabili, ca anumite bunuri sau anumite datorii să fie incluse în comunitate, indiferent că au fost dobândite înainte sau după încheierea căsătoriei, cu anumite restricţii.

Conform prevederilor Codului Civil, convenţia matrimonială trebuie încheiată prin înscris autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor. Consimţământul poate fi exprimat fie personal, părţile prezentându-se în faţa notarului, sau prin intermediul unui mandatar cu procură autentică, specială şi care are un conţinut predeterminat. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea absolută a convenţiei matrimoniale.

Convenţia matrimonială poate fi încheiată atât înainte de căsătorie cât şi după încheierea căsătoriei. În cazul în care a fost încheiată înainte de căsătorie, aceasta va produce efecte doar de la data încheierii căsătoriei,  iar dacă a fost încheiată după căsătorie, va produce efecte de la data prevazută de părţi, sau în lipsă, de la data încheierii ei.

Pentru a putea fi opozabilă terţilor, convenţia matrimonială trebuie să beneficieze de publicitate, prin înscrierea ei în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale. Notarul public este cel care are oligaţia ca din oficiu sa expedieze câte un exemplar al convenţiei la: serviciul de stare civilă unde a avut loc căsătoria, pentru a se face menţiuni pe actul de căsătorie; la Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale; precum şi la alte registre de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul, ţinându-se cont de natura bunului (spre exemplu la cartea funciară sau la registrul comerţului). De asemenea, oricare dintre soţi poate solicita îndeplinirea formalităţilor de publicitate.

Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate cerceta Registrul notarial al regimurilor matrimoniale şi poate chiar solicita eliberarea de extrase certificate.

În cazul în care nu au fost îndeplinite cerinţele legale privind publicitatea covenţiei, aceasta nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceşti terţi cu unul dintre soţi, în afară de situaţia în care terţii au cunoscut convenţia pe altă cale. În acelaşi timp, convenţia matrimonială nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de către aceşti terţi cu oricare dintre soţi înainte de încheierea căsătoriei.




Prin încheierea unei convenţii matrimoniale, nu se poate deroga de la dispoziţiile imperative ale regimului matrimonial ales, sub sancţiunea nulităţii absolute. De asemenea, legea prevede ca prin încheierea convenţiei nu se pot modifica dispoziţiile imperative care privesc: egalitatea între soţi, autoritatea părintească sau devoluţiunea succesorală legală.

Prin convenţie matrimonială se poate stipula ca soţul supravieţuitor să preia, fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe din bunurile comune, deţinute în devălmăşie sau în coproprietate.

În ceea ce priveşte încheierea unei astfel de convenţii de către minorul care a împlinit vârsta matrimonială, acesta o poate face numai cu încuviinţarea ocotitorului său legal şi cu autorizarea instanţei de tutelă, în lipsa acestora, convenţia putând fi anulată. În cazul în care a trecut un an de la încheierea căsătoriei de către minor, acţiunea în anularea convenţiei nu mai poate fi formulată.

Referitor la modificarea convenţiei matrimoniale înainte de încheierea căsătoriei, aceasta se poate realiza în aceleaşi condiţii care sunt necesare pentru încheierea ei, fiind totodată necesară îndeplinirea cerinţelor privind publicitatea modificărilor. După încheierea căsătoriei, soţii pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial, ori să îl modifice, cu respectarea tuturor condiţiilor cerute de lege pentru încheierea convenţiei.

În cazul în care convenţia matrimonială este nulă sau anulată, între soţi se aplică regimul comunităţii legale, fără ca prin aceasta să fie afectate drepurile terţilor de bună-credinţă.

Regimul matrimonial încetează prin constatarea nulităţii, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei.

Noile prevederi ale Codului civil referitoare la regimurile matrimoniale, apar ca binevenite, deoarece acestea oferă libertate de decizie soţilor şi viitorilor soţi referitor la alegerea acelui regim matrimonial pe care îl consideră cel mai potrivit faţă de nevoile lor.

Autor:

E-mail:
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.