Bisfenol A sau BPA

14 May 2012


 

Bisfenolul A sau BPA este un compus organic şi este folosit alături de alţi polimeri policarbonaţi în fabricarea materialelor plastice. A intrat în producţie începând din 1957.

Acest compus este controversat, pentru că are proprietăţi hormon-like (mimează proprietăţile unui hormon), care deşi sunt slabe, pot fi detectate, creând astfel îngrijorări în ceea ce priveşte efectele sale asupra consumatorilor unor alimente ambalate în materiale plastice.

Canada a fost prima ţară care l-a declarat substanţa toxică în 2010 şi este interzis ca substanţa componentă a biberoanelor în Uniunea Europeană şi Canada.




Sunt 7 clase de materiale plastice utilizate pentru ambalaje. Cele marcate cu 1,2,4,5 şi 6 nu conţin BPA, iar o parte, dar nu toate, cele marcate cu 3 sau 7 conţin BPA.

Bisfenol A sau BPA

Efectele BPA asupra sănătăţii

Acestea se datorează capacităţii BPA de a mima estrogenul. Perioada cu sensibilitatea cea mai mare este cea prenatală, existând studii referitoare la expunere şi tulburări neurologice ulterioare.

Există variabilităţi foarte mari în ceea ce priveşte rezultatele studiilor realizate până în prezent, unele dintre ele concluzionează că nu există riscuri în ceea ce priveşte sănătatea iar altele expun diverse efecte adverse.

 

Tulburările neurologice

Au existat în acest sens studii care au atestat că există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte efectele BPA asupra creierului fetal şi al copiilor, relativ la dezvoltare şi comportament. Un astfel de studiu realizat în 2008 a arătat că expunerea maternă la doze mici, poate determina efecte pe termen lung în ceea priveşte dezvoltarea neuronală, studiul fiind realizat pe şoareci. Iar un alt studiu a demonstrat efectele asupra memoriei după expunerea la BPA chiar în doze de ordinul nanomolilor.

De asemenea afectarea sistemului dopaminergic rezultă în hiperactivitate, tulburare de atenţie şi sensibilitate crescută la abuz de droguri.




Alte efecte studiate:

  • Efecte asupra funcţiei tiroidiene
  • Rol cancerigen: cancer de sân, neuroblastom, cancer de prostată
  • Tulburări ale reproducerii şi ale comportamentului sexual. S-a dovedit că determină modificări hormonale la bărbaţi ducând la scăderea funcţiei sexuale a acestora, iar la copii poate să inducă pubertatea precoce.
  • Nivelurile ridicate de BPA sunt asociate cu obezitatea, diabetul, creşterea enzimelor hepatice şi cu creşterea cu 33% a riscului de afectare coronariană.

 

Expunerea fetală şi la sugar

Copii sunt mai susceptibili la BPA decât adulţii. Un studiu recent a arătat că există concentraţii mai mari în urina copiilor decât a adulţilor expuşi şi aceasta se datorează capacităţii limitate a ficatului copiilor de a detoxifia anumiţi compuşi comparativ cu adulţii.

Există dovezi că feţii şi copii mici expuşi la BPA au un risc crescut de apariţie a unor modificări ale dezvoltării sexuale şi ale unor afecţiuni comportamentale, imune şi neurologice.

Copii hrăniţi cu formule de lapte sunt cei mai expuşi dacă sunt folosite biberoane ce conţin BPA. Pentru copii mai mari, adolescenţi şi adulţi, conservele sunt sursa cea mai frecventă, astfel realizându-se expunerea femeilor însărcinate şi deci a fătului. S-a dovedit existenţa BPA în placenta şi lichidul amniotic, iar laptele matern este de asemenea o sursă pentru sugar deoarece BPA trece în lapte la mamele expuse.

În Japonia, un studiu a atras atenţia şi la utilizarea jucăriilor din plastic care conţin BPA pentru că acest compus poate trece prin salivă când copii le introduc în gură.

 

Sursele de expunere

Sursa principală de expunere este prin alimente şi apă. Recipientele din plastic pot elibera BPA în special când sunt încălzite şi astfel acest compus trece în aliment. BPA este prezent şi în stratul intern al recipientelor metalice pentru alimente şi băuturi.

Un studiu realizat în 2011 a arătat că la schimbarea dietei cu alimente proaspete, cantitatea de BPA din urină a scăzut după 3 zile cu 50-70%.

O altă sursă de expunere este hârtia termică. Aceasta este utilizată pentru bonuri de ordine sau de cumpărături, bilete de cinema sau de avion, la aparatura medicală. Transferul de BPA pe degetele umede este de 10 ori mai mare decât de pe degetele uscate. Mergând şi mai departe, în procesul de reciclare, intră în contact cu hârtia termică şi alte tipuri de hârtie utilizată apoi pentru şerveţele, hârtie igienică sau ziare. Transferul prin piele este totuşi mult mai mic decât cel prin ingerare.

 Metode de scădere a expunerii

Cea mai importantă modalitate, este de a evita alimentele şi băuturile ambalate în recipiente de plastic marcate cu indicativul 7, sau utilizarea celor pe care este specificat că nu conţin BPA.

O altă posibilitate de a evita eliberarea BPA în alimente, este de a nu încălzi în cuptoarele cu microunde recipiente de plastic, de a nu le pune în maşinile de spălat vase şi de a nu utiliza detergenţi puternici pentru spălarea acestora.

În ceea ce priveşte sugarii şi copii mici, se vor utiliza doar biberoane şi veselă din plastic ce sunt marcate că nu conţin BPA, sau se vor înlocui aceste recipiente cu cele din sticlă ce sunt complet sigure.

Autor:

E-mail:
ana.galamb@mamaresponsabila.ro
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.