Alocaţia de stat pentru copii

24 Apr 2012


 
Legea nr. 61/1993 care reglementează alocaţiile de stat pentru copii, s-a modificat cu data de 01.01.2012, prin OUG nr.124/2011. Normele de aplicare ale legii sunt adoptate prin HG  nr.577/2008.

Cine beneficiază de alocaţie?

Titularul dreptului la alocaţie de stat pentru copii este copilul. Beneficiază de alocaţie de stat, toţi copiii în vârstă de până la 18 ani şi tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora. Tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie, cu excepţia celor ce repetă anul din motiv de sănătate, situaţie dovedită cu acte medicale. Şi copiii cetăţenilor străini şi ai persoanelor fără cetăţenie rezidenţi în România, beneficiază de acest drept dacă locuiesc împreună cu părinţii.




Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă, denumit ISR, astfel:

Alocaţia de stat pentru copii

a) 0,4 înmulţit cu ISR, pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap);

b) 0,084 înmulţit cu ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora;

c) 0,168 înmulţit cu ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap.

În anul 2012, ISR este de 500 lei. Ceea ce se modifică de fapt nu este cuantumul alocaţiilor, ci modul de calcul al acestuia.

Alocaţia de stat pentru copii prevăzută la lit. a) se cumulează cu indemnizaţia lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserţie.

Cine poate ridica alocatia?

Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte unuia dintre părinţi pe baza acordului acestora sau, în caz de neîntelegere, pe baza deciziei autorităţii tutelare ori a hotărârii judecătoreşti, părintelui căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte şi tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei.

Pentru copiii lipsiţi temporar de ocrotirea părinţilor, pentru care s-a stabilit măsura plasamentului la un serviciu de tip rezidenţial licenţiat în condiţiile legii , alocaţia de stat pentru copii se plăteşte numai în cont personal.

După împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocaţiei se poate face direct titularului, cu încuviinţarea reprezentantului său legal.




Pentru tinerii care au împlinit 18 ani care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, plata alocaţiei de stat se face direct acestora, pe baza de cerere.

Cererea de acordare a alocaţiei

Stabilirea dreptului la alocaţie de stat, se face pe baza cererii şi a actelor din care rezultă îndeplinirea condiţiilor de acordare a acestui drept. Cererea se face în numele copilului, de către persoanele prevăzute mai sus: părinţi, tuture, curator, etc.

După împlinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face şi de către copil, cu încuviinţarea reprezentantului său legal.

Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii. În cazul în care cererea este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut copilul, plata alocaţiei se poate face şi pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.

Dreptul la alocaţia de stat pentru copii încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare.

Când achitarea alocaţiei de stat pentru copii se face prin mandat poştal, plata acesteia se suspendă dacă timp de 3 luni, reprezentantul legal al copilului nu a încasat drepturile cu titlu de alocaţie de stat. Reluarea în plată, inclusiv cu plata drepturilor restante, se face pe bază de cerere scrisă întocmită de reprezentantul legal al copilului.

Persoanele cărora li se face plata alocaţiei de stat pentru copii sunt obligate să comunice orice schimbare în privinţa componenţei familiei sau a domiciliului/reşedinţei care poate determina încetarea sau modificarea acordării drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia acesteia, inclusiv situaţia în care cetăţenii români îşi stabilesc rezidenţa în altă ţară împreună cu copiii lor.

Sumele plătite necuvenit se recuperează pe baza deciziei emise de persoana juridică ce a efectuat plata alocaţiei sau prin angajamentul de plată scris al persoanei care le-a încasat în mod necuvenit. Decizia prin care se recuperează sumele încasate necuvenit se comunică celui obligat la plată, în termen de 15 zile de la emitere. Decizia de recuperare şi angajamentul de plată constituie titlu executoriu de la data comunicării, respectiv de la data semnării.

Alocaţia de stat pentru copii nu este impozabilă şi nu poate fi urmarită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.

Persoanele nemulţumite pot formula contestaţie împotriva modului de stabilire şi de plată a alocaţiei de stat pentru copii. Contestaţia se soluţioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Fondurile pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi pentru cheltuielile cu administrarea şi transmiterea drepturilor, se asigură de la bugetul de stat.

Plata alocaţiei se realizează prin mandat poştal, cont curent personal sau cont de card. În cazul achitării alocaţiei în contul curent personal sau în contul de card, direcţiile teritoriale efectuează plata prin unităţile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar.

Potrivit Regulamentului european nr. 1408/17 din 14 iunie 1971 (aplicabil la noi în ţară de la data aderării) copiii români care au cel puţin un părinte care lucrează legal într-un stat membru UE, pot beneficia de alocaţia care se acordă copiilor în statul unde lucrează părintele respectiv – care de multe ori este mai mare decât cea acordată de statul român. În situaţia în care ambii părinţi lucrează legal în state membre UE diferite, se poate alege alocaţia cea mai mare care se acordă în cele 3 state, respectiv: România, unde este copilul, statul unde lucrează tatăl sau statul unde lucrează mama.

Acest Regulament se referă la următoarele drepturi: alocaţia de stat pentru copii, în baza Legii 61/1993, indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar acordate în baza OUG 148/2005 şi indemnizaţiile speciale pentru creşterea copilului cu handicap.

Autor:

E-mail:
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.