Alegerea de catre mamă a circumstanţelor naşterii

23 Jan 2013


 

Alegerea circumstanţelor naşterii, în sensul de a fi făcută la spital sau acasă ar trebui să poată fi făcută liber, de către orice mamă, iar statul ar trebui să intituţionalizeze ambele variante, prin legislaţie adecvată. 

Alegerea de catre mamă a circumstanţelor naşterii

Legislaţia românească cu privire la circumstanţele naşterii este lacunară şi ambiguă, împiedicând mamele care ar dori să nască la domiciliu să fie asistate de un medic, asistent sau moaşă calificaţi.




Legislaţia noastră nu împiedică femeile să nască la domiciliu, deoarece nu există nicio normă juridică care să interzică sub sancţiuni acest fapt, dar sancţionează cadrele medicale care asistă o naştere la domiciliu. Astfel prin Codul de Deontologie Medicală din 30 martie 2012 al Colegiului Medicilor din România publicat în M.O. nr. 298 din 7 mai 2012 la art. 22 lit. e) arată că este nedeontologic “ … exercitarea profesiei medicale în condiţii care ar putea compromite actul profesional sau ar putea afecta calitatea actului medical”, domiciliul fiind considerat impropriu pentru o naştere, conform practiciiColegiului Medicilor din România, datorită lipsei dotării corespunzătoare cu aparatură medicală de specialitate.

Astfel, implicit, fapta oricărui cadru medical de asista o naştere la domciliul mamei, va fi automat nedeontologică, fiind susceptibilă de sancţiune.

Prin interzicerea asistării medicale la domiciliu, sistemul medical românesc impune gravidelor medicalizarea naşterii, ceea ce contravine Legii nr. 46/2003 privind Drepturile Pacientului. Acest lucru este în dezacord şi cu Carta Europeană a Pacienţilor şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.).

Ungaria a primit o sancţiune din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie, în cauza Ternovszky vs. Ungaria, în care Curtea a considerat că printr-o astfel de legislaţie, similară cu cea românească sub aspectul sancţionării cadrelor medicale care asistă o naştere la domiciliu, se încalcă art. 8 din C.E.D.O, care prevede garantarea dreptului la viaţa privată, dincolo de orice ingerinţă din partea statului sau a alor personae, decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.




Astfel, în motivarea deciziei sale, Curtea a reţinut că “în contextul naşterii la domiciliu, considerată ca fiind o chestiune de alegere personală a mamei, mama are dreptul la un mediu legal şi instituţional care să îi permită această alegere, cu excepţia cazului în care alte drepturi impun anumite restricţii necesare cu privire la aceasta.”

Curtea mai notează că “reclamanta mamă nu a fost împiedicată, ca atare, să nască la domiciliu. Cu toate acestea, alegerea de a naşte în propria casa ar presupune în mod normal implicarea cadrelor medicale, ipoteză care nu a fost contestată de către nicio parte. Pentru Curte, o astfel de legislaţie care descurajează cadrele medicale, care ar putea fi dispuse să furnizeze asistenţa necesară, constituie o ingerinţă în exercitarea dreptului la respectarea vieţii private al potenţialelor mame, precum reclamanta” din cauza respectivă.

            Aşadar, iată o primă decizie de speţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului care va putea pe viitor să fie invocată şi în România, de cadrele medicale care ajung în faţa Colegiului Medicilor pentru asistarea naşterilor la domiciliul mamelor.

  În România s-a a infiinţat Asociaţia  “Mame pentru Mame” în Bucuresti, care face demersuri pentru ca naşterea asistată la domiciliu să fie posibilă şi în România.

Obiectivul principal în acest moment pentru Asociaţia « Mame pentru Mame » este reglementarea naşterii naturale cu asistenţa moaşei la spital şi la domiciliu. Un instrument esenţial în acest demers este Planul de Naştere, un document formal prin care gravidele îşi exprimă opţiunile personale în ceea ce priveşte modul în care îşi doresc să le fie gestionată naşterea, în lipsa complicaţiilor şi urgenţelor medicale.

În aceste două direcţii s-au stabilit parteneriate strategice, atât cu Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din Bucureşti, cât şi cu Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor şi evident cu alte O.N.G.–uri de profil, într-un demers de mare amploare, tocmai în scopul de a determina statul să respecte drepturile gravidelor la informare, opţiuni şi respect.

Autor:

E-mail:
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.