Acidul folic – rolul său în concepţie şi sarcină

07 Mar 2012


Acidul folic in sarcina

Folatul sau vitamina B9 se găseşte în mod natural în unele legume şi fructe, iar acidul folic este o formă sintetică de folat ce se utilizează ca supliment. Rolul folatului este esenţial în creşterea celulară şi reproducere, el participând la sinteza ADN-ului şi în eritropoeză (producerea de globule roşii). Metabolismul sau este hepatic (ficat) şi excreţia se face prin urina.

În afara sarcinii deficitul de folat poate duce la o formă de anemie cunoscută ca anemie megaloblastică.




În reproducere folatul are rol atât la femei cât şi la bărbaţi, prezenţa lui reducând anomaliile cromozomiale ale spermatozoizilor, participând la spermatogeneza (producerea de spermatozoizi), la maturarea ovocitelor (celulele reproducatoare feminine imature), nidaţie (fixarea oului fertilizat în mucoasa uterină) şi formarea placentei.




Acidul folic

Acidul folic – rolul său în concepţie şi sarcină

Importanţa sa în preconcepţie şi sarcina este datorată faptului că în această perioadă celulele se divid foarte rapid având nevoie de o cantitate mai mare de acid folic. Pe măsură ce uterul are dimensiuni din ce în ce mai mari, se dezvoltă şi placenta şi fătul. Menţinând o alimentaţie sănătoasă şi niveluri suficiente de vitamine şi minerale înaintea concepţiei şi în timpul sarcinii, scade riscul de malformaţii.

Acidul folic scade riscul de malformaţii legate de dezvoltarea tubului neural, cardiace, de tract urinar, ale membrelor şi cele de la nivel oral: palatoschizis (gura de lup) şi cheiloschizis(buza de iepure). Iar deficienta sa poate să ducă şi la creşterea riscului de prematuritate, greutate scăzută la naştere ca şi la creşterea nivelului de homocisteina în sânge care poate determina avort spontan sau alte complicaţii ca abruptio placentae (separarea prematură a placentei de peretele uterin înainte de naştere) sau preeclampsie (afecţiune ce apare la femeile însărcinate şi care se caracterizează prin creşterea tensiunii arteriale, nivel crescut de proteine în urină si edeme ale membrelor).

La începutul sarcinii, în general înainte ca majoritatea femeilor să ştie că sunt însărcinate, acidul folic joacă un rol important în dezvoltarea tubului neural. Acesta se formează în săptămânile 3-4 de sarcină şi urmează să se dezvolte pentru a forma creierul şi măduva spinării. Închiderea incompletă a acestui tub se numeşte defect de tub neural. Cele mai frecvente defecte de tub neural sunt: spina bifidă (este malformaţie congenitală a coloanei vertebrale datorată neînchiderii complete a vertebrelor, de cele mai multe ori la nivel lombosacrat; poate sa nu prezinte simptomatologie sau pot apărea grade diferite de pareză a membrelor inferioare asociate sau nu cu incontinentă urinară şi fecală), anencefalia ( absenţa unei porţiuni a creierului şi craniului; majoritatea copiilor cu anencefalie nu supravieţuiesc mai mult de câteva ore după naştere) encefalocelul (protruzia unei parţi a creierului printr-un defect la nivelul calotei).

Defectele tubului neural pot fi detectate prin dozarea alfa-fetoproteinei în timpul sarcinii. Un nivel crescut poate indica un defect de tub neural.




Suplimentarea cu acid folic în timpul sarcinii scade cu 70% riscul de apariţie a defectelor de tub neural.



Surse de acid folic

Acidul folic se găseşte în următoarele alimente:

  • Spanac
  • Linte
  • Năut
  • Sparanghel
  • Broccoli
  • Mazăre
  • Fasole uscată
  • Varza de Bruxelles
  • Porumb
  • Portocale
  • Ananas
  • Grapefruit
  • Căpşuni
  • Zmeură
  • Banane
  • Alune
  • Seminţe de floarea soarelui
  • Pâine integrală
  • Orez brun
  • Ficat
  • Rinichi
  • Gălbenuş de ou

Având în vedere că este extrem de dificil de a suplimenta necesarul de acid folic doar din alimente (ar trebui consumate cel puţin 500g de spanac crud sau 900g de spanac preparat pe zi), se recomandă administrarea de suplimente ce conţin acid folic în perioada preconcepţie şi în sarcina.

 

Administrarea acidului folic

Momentul începerii administrării acidului folic ar trebui să fie înaintea concepţiei cu cel puţin 4 săptămâni şi să se continue apoi în timpul sarcinii cel puţin 12 săptămâni. Dacă nu aţi luat acid folic înaintea concepţiei, ar trebui să începeţi suplimentarea imediat ce aflaţi că sunteţi însărcinată.

Doza recomandată de acid folic este 0,4 mg/zi dar se pot recomanda doze de până la 5mg/zi în cazurile cu risc mai mare.

Risc crescut poate însemna că:

  • Aţi avut o sarcină anterioară cu defecte de tub neural,
  • Aveţi un istoric familial asociat cu defecte de tub neural,
  • Aparţineţi unui anumit grup etnic (originari din India, Scoţia, Irlanda, Ţara Galilor şi Bretania),
  • Suferiţi de diabet zaharat insulino-necesitant,
  • Suferiţi de boala celiacă,
  • Sunteţi supraponderală,
  • Sunteţi sub tratament pentru convulsii,
  • Faceţi tratamente de fertilitate,
  • Utilizaţi produse dermatologice ce conţin analogi de vitamina A,
  • Sunteţi sub tratament cu citostatice,
  • Sunteţi dependentă de droguri, alcool sau tutun,
  • Aveţi o sarcină gemelară,
  • Vă vine greu să vă amintiţi că aveţi medicamente de luat.

Decizia în ceea ce priveşte dozajul şi durata administrarii este a medicului specialist în obstetrică-ginecologie ce trebuie consultat în momentul în care o femeie se decide să conceapă.

Dozele crescute nu au efecte adverse dar este recomandată a nu se depăşi doza prescrisa. Dacă se omite o doză, aceasta ar trebui administrată cât mai repede, dacă nu este prea apropiată de doza următoare. A nu se dubla dozele pentru a se compensa o doză pierdută.

Efectele adverse ale acidului folic sunt foarte rare şi includ:

  • Tulburari gastrointestinale
  • Iritabilitate,
  • Insomnie,
  • Confuzie,
  • Reactii alergice
  • Spasm bronşic.

Administrarea de acid folic poate masca un deficit de vitamina B12 şi poate scădea eficienţa fenitoinului.

Interacţiunile medicamentoase cele mai semnificative sunt cu ceaiul verde şi altele minore cu o serie de medicamente din care le menţionăm pe cele mai utilizate:

  • Aspirină
  • Carbamazepina
  • Fenobarbital
  • Fenitoin
  • Hidroclorotiazida
  • Furosemid
  • Indapamid
  • Metformin
  • Estrogen
  • Metotrexat
  • Cloranfenicol.

Autor:

E-mail:
ana.galamb@mamaresponsabila.ro
Website:

Lasă un comentariu

Trebuie sa fii logata sa poti adauga un comentariu.